Avem climatizare. Ce facem cu ea?

În ultimii douăzeci de ani ţara noastră a cunoscut o revoluţie a amenajării locuinţelor. Noile tehnologii au fost adoptate cu frenezie, toţi ne-am montat termopane, centrale termice, chiar şi la bloc, aparate de aer condiţionat. Cei mai cu dare de mână avem termostate împânzite prin casă sau chiar sisteme automatizate. În final ne găsim aşezaţi în faţa unui ecran complex cu tot felul de comenzi şi ne simţim ca nişte zei cu putere absolută asupra locuinţei noastre.

Dar ce să facem cu toate aceste lucruri? La ce ne folosesc ele?

Am putea argumenta că vrem să facem economie de energie. Corect, iar asta ne va ajuta să recuperăm din costul investiţiei. Totuşi economia de energie nu poate reprezenta scopul principal, căci dacă doar acesta ar fi scopul ar fi mult mai simplu să ne mutăm într-un spaţiu mai mic.

Prin urmare reiterăm şi stabilim că scopul principal este să ne asigurăm un comfort sporit. Excelent, totul funcţionează perfect iar viaţa noastră este mult uşurată, parcă nici nu mai simţim nevoile locuinţei şi putem să ne concentrăm aproape exclusiv asupra nevoilor umane.

Dar ştim noi care sunt cu adevărat nevoile umane? Eu am locuit şi am văzut foarte mulţi prieteni care s-au obişnuit să locuiască la temperaturi de peste 27 grade Celsius chiar şi în toiul iernii. Orice valoare sub 25 de grade pare să fie neplăcută şi catalogată drept disconfort. Pentru că înainte nu aveam prea mult control asupra instalaţiei de încălzire temperaturile acestea extreme erau menţinute constant, zi şi noapte, singurele îngrijorări fiind să nu cedeze în vreun fel sursa de energie, să nu ne taie ruşii gazul şi aşa mai departe.

Ei bine, în momentul când vrem să programăm instalaţia de automatizare a climatizării pentru prima dată avem un şoc: toate aparatele vin presetate cu temperatura de confort la valoarea de 21 de grade Celsius. Ce? 21? Probabil că este timpul să cercetăm despre ce este vorba.

Când începem să fim atenţi la aceste lucruri remarcăm de fiecare dată corelaţii foarte interesante între starea de sănătate a oamenilor şi condiţiile în care ei trăiesc. Să luăm drept exemplu perioada de iarnă pentru ca iarna tocmai ne stă în prag.

Am urmărit mulţi oameni care locuiesc într-o climă temperată, asemănătoare cu a noastră. De asemenea îmi amintesc şi condiţiile de viaţă din atât de blamata epocă de aur în care dormeam până şi cu capul sub plapumă iar dimineaţa când îl scoteam afară puteam să expir un fuior de abur în răcoarea camerei. La chinezi spre exemplu am văzut oameni cu stare care şi-ar fi permis condiţii mult mai comfortabile în vila lor, care trăiau iarna cu nişte geamuri prin care şuiera vântul, erau îmbrăcaţi cu cămăşi de corp şi izmene şi care plesenau de sănătate. După trei zile de tremurat în casă şi în hotel am urcat şi muntele să întâlnim un călugăr budist de 100 de ani care era îmbrăcat numai în haina monahală şi nu avea nici o problemă cu temperatura. Ce se petrece? Ne-am defectat?

Se pare că da. Am uitat învăţăturile bunicilor care pretindeau că trebuie să ne călim. Am locuit numai la 27 de grade iarna şi 36 de grade vara. Nu ne mai plimbăm cât este necesar de mult prin parcuri. Am devenit precum africanii sau arabii de la tropice care nu ne suportă prea uşor iernile atunci când ne vizitează. Probabil la fel cum nu ne-ar place nouă să mergem în vizită la eschimoşi… Şi se pare că treaba asta nu este prea sănătoasă pentru un trai corect în clima noastră. Prea multe şocuri termice între în casă şi afară, între în maşină şi afară, între în birou şi afară nu au cum să ne facă prea bine. Ajungem imediat la cheremul gripei. Situaţia asta cere o acţiune corectivă, imediată!

Ei bine, există studii medicale care arată că regimul termic corect al încăperilor în care lucrăm, ne odihnim sau dormim trebuie să varieze. Iarna este corect să menţinem o temperatură mai mică şi să purtăm mai multe haine sau să ne învelim cu o plapumă mai groasă. Totul are legătură cu abilitatea corpului de a menţine o anumită temperatură internă.

Pentru starea activă se pare că temperatura între 19 şi 21 de grade Celsius este cea mai potrivită. Pentru somn, când temperatura corpului scade, o cameră încălzită între 16 şi 19 grade este perfectă dar trebuie să folosim şi plapuma corespunzătoare. Peste zi nu uitaţi de activităţile fizice, metabolismul trebuie impulsionat! Iată o reţetă simplă pentru a ne căli. Şi la o adică pentru a ne mări şansele de supravieţuire.

Prin urmare, dacă tot folosim un sistem de automatizare, care ne permite să uităm de grija reglajelor zilnice ale temperaturii înainte de culcare sau după trezire, e bine să ne propunem un program de călire. Desigur, nu săriţi din prima la 21 de grade, 23 este excelent atunci când coborâm de la 27! Dar în 2-3 ani tranziţia ar trebui să fie completă iar noi să ne bucurăm de o sănătate mai bună.