apă

You are currently browsing articles tagged apă.

Am postat câteva articole despre problemele cu puțurile de apă. În principiu ele țineau de înnisiparea puțurilor și am cheltuit destul de mulți bani până să ajung la o concluzie mulțumitoare despre ce trebuie făcut în această problemă.

Vă ofer în continuare câteva repere cruciale care vă pot ajuta să faceți economii substanțiale:

  1. atât cei care vă construiesc puțul cât și cei care vin la desnisipare atunci când este cazul trebuie să fie capabili (și dacă nu sunt căutați pe altcineva) să vă măsoare următorii parametrii:
    • oglinda apei
    • adâncimea puțului
    • debitul maxim de curgere laminară
  2. la construcția puțului fiți generoși și cereți un diametru puțin mai mare precum și umplerea cu cuarț a spațiului dintre tub și pereții puțului. Aceasta va permite o filtrare mai bună a apei care intră în puț
  3. nu instalați o pompă cu debit mai mare decât debitul maxim de curgere laminară. Dacă pompa va funcționa la debit mai mare, atunci se vor produce efecte turbionare în puț și se va trage nisip pe fundul puțului
  4. este posibil să fie necesară asigurarea unei anumite presiuni la ieșire dacă doriți să folosiți sisteme de filtrare. În cazul în care nu găsiți o pompă de puț care să asigure presiunea respectivă de ieșire dar să mențină un debit redus, mai mic decât cel maxim de curgere laminară atunci singura soluție este să intercalați un vas tampon între pompă și restul instalației și să repompați apa în instalație cu un hidrofor
  5. dacă faceți irigații, un al doilea puț, posibil mai de suprafață, vă garantează o operare ușoară fără să puneți în pericol operațiunile puțului de apă casnică

Tags:

Se pare că în fiecare sezon în care plouă mai zdravăn (nu neapărat în locaţia ta ci mai ales în amonte) pânzele freatice sunt contaminate cu nisip, mâl, pietricele. Ocazional te trezeşti că filtrele de nisip sunt complet blocate şi sursa de apă devine indisponibilă în lipsa unor operaţiuni de amploare denumire deznisipare.

Cum să reduci bătaia de cap şi costurile cu înlocuirea prea frecventă a filtrelor? Am descoperit recent un filtru cu discuri din plastic care permite o procedură manuală de purjare a impurităţilor. Recomandăm montarea acestui filtru imediat după pompă şi verificarea lui regulată.

Idee de automatizare: cu doi senzori de presiune se poate citi periodic diferenţa de presiune dintre intrarea şi ieşirea din filtru. La o diferenţă mai mare de 0,7 atmosfere înseamnă că filtrul este deja destul de plin cu impurităţi şi o purjare este necesară. Deocamdată recomandăm procedeul manual dar nu este imposibil să se utilizeze o valvă electrică în acest scop.

Tags: ,

La orice casă trebuie să asigurăm utilităţi. În ceea se priveşte apa lucrurile nu sunt întotdeauna la fel de simple ca la bloc: o ţeavă de apă rece care să alimenteze consumul casnic şi centrala termică. De cele mai multe ori ne confruntăm cu necesitatea de a fora puţuri şi a extrage apa din pământ.

În România apa este relativ dură fără să depăşească valori exagerate. Conţinutul mediu de calciu în zona capitalei este de aproximativ 25d (sau 250 mg CaO/litru). Acest conţinut de calciu este dăunător instalaţiilor de încălzire şi pune probleme în utilizarea apei în scop menajer.

Pentru a rezolva această problemă trebuie apelat la instalaţii de dedurizare şi de filtrare. Pentru dedurizare există filtre cu răşină activă care reţine calciul dizolvat în apă şi care evacuează reziduurile prin spălare cu soluţie salină în timpul nopţii. Mai trebuiesc instalate următoarele filtre:

  1. filtru de sedimente
  2. filtru cu carbon activ pentru îndepărtarea mirosurilor neplăcute
  3. filtru cu ultraviolete (dacă reţineţi o rezervă de apă într-un bazin)

Suplimentar la fiecare robinet de bucătărie se poate instala o staţie mică de osmoză inversă pentru filtrarea apei de băut sau de gătit. Există şi varianta filtrării complete a tuturor circuitelor însă nu credem că se justifică din punct de vedere economic pentru că filtrele trebuiesc schimbate periodic iar preţul lor este proporţional cu cantitatea de apă filtrată.

Aceste instalaţii funcţionează de regulă autonom şi nu trebuiesc monitorizate decât pentru schimbarea, destul de rară, a filtrelor. De asemenea dacă apa de băut capătă un gust uşor sărat înseamnă că aparatul de dedurizare nu are suficientă sare în rezervor.

Apa rezultată după dedurizare trebuie să aibă duritate maximă 1d. În mod obişnuit fierul şi manganul se elimină complet în timpul dedurizării. PH-ul apei nu trebuie să se schimbe în urma procesului. La fiecare revizie trebuie măsurată duritatea apei şi recalibrate echipamentele.

Chiar dacă apa este aprovizionată de la reţeaua urbană, este întotdeauna bine să se instaleze astfel de dispozitive. Este posibil ca uneori apa din puţ să fie de o calitate superioară celei de la reţea.

Noi am lucrat foarte bine în acest domeniu cu firma H2O Internaţional

Robinetul magic

Robinetul magic: ţeava de alimentare este de fapt ascunsă în interiorul jetului de apă

Sugestii de automatizare

Cel mai mare pericol pentru o instalaţie de apă este îngheţul. De aceea instalaţia se plasează de obicei în încăperi subterane ferite de îngheţ. Cu toate acestea este o idee bună să se monteze un radiator electric şi să se monitorizeze temperatura din camera instalaţiei. În momentul în care temperatura scade sub 5 grade Celsius radiatorul este pornit automat pentru a preveni îngheţul instalaţiei. Când temperatura depăşeşte 7 grade Celsius radiatorul poate fi oprit.

Tags: , , ,