RAMSAN

You are currently browsing articles tagged RAMSAN.

Bazele de date in-memory au devenit de curând un subiect intrigant în industria bazelor de date. O dată ce pe piaţă sunt disponibile la scară largă servere de 64 de biţi cu mulţi GB de memorie, o soluţie de baze de date construită complet pe RAM este o perspectivă tentantă pentru mult mai mulţi clienţi. Cu toate astea, pentru mulţi utilizatori de baze de date din sferele guvernamentale, financiare sau de telecomunicaţii, SSD-urile au oferit soluţii pentru baze de date pe RAM de decenii întregi. Performanţa unei soluţii de baze de date construite pe  memorie eclipsează performanţa unei baze de date de pe HDD.

SSD-urile fac procesul de implementare a unei soluţii complete bazate pe memorie nu mai complicat decât transferul tabelelor de baze de date de pe mediul de stocare curent pe un SSD şi ca pornirea acestei baze de date. În plus, SSD-urile oferă o serie de caracteristici pe care bazele de date in-memory nu le pot egala:

Siguranţă

SSD-urile încorporează elemente de siguranţă a sistemului de stocare la nivel de corporaţie, oferind scheme de protecţie avansată a memoriei, cum ar fi ECC sau Chipkill (ce permite unui cip de memorie să se defecteze fără pierdere de date). SSD-urile profesionale au baterii şi discuri redundante cu capacitatea de a menţine datele în siguranţă pe disc. Acest fapt oferă încrederea într-un sistem nevolatil pe care simplele soluții bazate numai pe memoriile din server nu-l pot egala.

Disponibilitate

Folosirea SSD-urilor ca parte a unei baze de date de mare performanţă permite componentelor de stocare ale unei aplicații şi să fie decuplate de componentele sale de server. Acest lucru permite la rândul lui protecție la căderi ale serverului şi la erorile de programare ale aplicaţiilor prin implementarea unor grupuri cu mai multe noduri. O dată cu folosirea SSD-urilor, în detrimentul bazelor de date in-memory, se poate atinge o performanţă mare prin implementarea de noduri cu resurse mari CPU dar cu volum obișnuit de memorie evitând astfel creşterile exponenţiale de preţ cauzate de memoria de gabarit mare. De asemenea, acest fapt reduce acţiunea complexă de a menţine cache-urile din fiecare nod al grupului în coerență unele cu celelalte, pentru că cu cât este mai mare memoria locală a fiecarui nod, cu atât mai dificilă devine problema coerenţei. Testele au arătat că folosirea SSD-urilor RAMSAN cu clustere de baze de date având noduri cu memorii locale mici oferă o performanţă mai mare decât păstrarea bazei de date într-un cluster de baze de date cu noduri cu memorie mare din cauza acestei probleme de coerenţă. Într-un sistem cu disponibilitate extrem de mare, SSD-urile pot fi oglindite pentru a oferi un nivel suplimentar de protecţie la utilizarea unei arhitecturi in-memory de mare performanţă și complet total redundantă.

Scalabilitate

SSD-urile oferă o abordare cu adevărat scalabilă a bazelor de date de mare performanţă. Mediul de stocare suplimentar poate fi adăugat uşor întrucât sistemul se scalează, cu capacități de producţie desfăşurate în aria terabiţilor. În contrast violent cu preţul memoriei de server, preţul pentru a adăuga capacitate la SSD-uri scade pe măsură ce creşte capacitatea totală.

Costuri reduse

La prima vedere, s-ar părea că un SSD este mai scump decât o soluție de bază de date in-memory. Cu toate acestea, cele mai multe implementări de baze de date in-memory sunt de fapt mai scumpe decât implementările SSD, în special dacă se creşte capacitatea. Pe măsură ce creşte densitatea memoriei în servere, costurile de memorie suplimentară cresc în mod dramatic. Pe măsură ce cantitatea de memorie necesară creşte, creşte de obicei şi numărul de procesoare necesare (în majoritatea sistemelor de operare cu mai multe procesoare, există o limitare a cantităţii de memorie pe procesor). Pe măsură ce creşte numărul de procesoare şi capacitatea memoriei, creşte şi preţul licenţei pentru baza de date in-memory. Costurile licenţei pentru baze de date in-memory şi întreţinerea anuală subsecventă pot afecta în mod decisiv comparaţia de preţ. În plus, costurile asociate cu bazele de date in-memory vor creşte proporţional cu numărul serverelor achiziţionate, fapt ce duce la soluţii cluster neplăcute. Un singur SSD poate susţine un grup sau chiar un grid de servere de baze de date fără costuri adiţionale, ceea ce permite scalare independentă a nevoilor de procesor şi de memorie ale unei aplicaţii. În fine, costurile şi acţiunile complexe asociate cu dezvoltarea, testarea şi desfăşurarea bazelor de date in-memory sunt mult mai mari decât costurile de instalare ale unui SSD.

 

Tags:

RAMSAN este o soluție hardware la o problemă foarte mare din IT, în special acolo unde se lucrează cu baze de date de dimensiuni mari. Ideea e ca un sistem de calcul are următoarele resurse principale care sunt intotdeauna limitate:

  • Procesor;
  • Memorie;
  • I/O = input/output – spre memorie permanentă așa cum este tradiționalul HDD.

Conform teoriei cozilor, atunci când creşti încărcarea pe sistem, resursele cele mai limitate încep să intre în deficienţă și induc bucle mari de întârziere în efectuarea chiar și a celor mai simple calcule. În cazul nostru, întotdeauna una din cele trei resurse menționate mai sus va fi deficientă.

Când te uiţi pe Task Manager la Performance, vezi grafice pentru procesor şi pentru memorie, dar nu vezi și unele pentru disc. În sistemele moderne există și panouri de perfornanță I/O dar ele sunt mai mereu ciudate și greu de interpretat. Ca o regulă simplă, valabilă în cele mai multe dintre situații, atunci când nici procesorul, nici memoria nu sunt foarte încărcate (peste 80%) înseamnă ca eşti în una din situaţiile următoare:

  • Fie nu faci mai nimic cu acel computer,
  • Fie îngustarea de performanţă este la I/O.

La calculatorul de acasă e normală prima variantă, într-un centru de calcul e normală a doua.

Una din marile probleme este că unii administratori de sisteme folosesc aplicații de măsură a performanței dezvoltate cu utilizatorul casnic în minte pentru a măsura sisteme de stocare din gama enterprise. Din nefericire nu numai că nu se simulează corect încărcarea dintr-un centru de calcul dar chiar și interpetările sunt de multe ori aberant de aplicat la contextul unui centru de calcul.

Lăsând la o parte priceperea sau nepriceperea utilizatorilor, producătorii sunt foarte conștienți de aceste probleme. În decursul anilor ei au făcut multe lucruri să îmbunătăţească viteza discurilor dure (paralelizare, memorii cache etc.), dar un anumit element nu poate fi depăşit: faptul că, în mod mecanic, capul de citire trebuie mutat în diverse poziţii, face ca între momentul unei cereri şi cel al primirii răspunsului să treacă un timp mare (>5 ms).

Dacă trimiţi un film pe reţea şi fişierul e defragmentat, atunci mişti capul o dată şi trimiţi filmul de 90 de minute fără să mai faci mişcări prea mari – în cazul ăsta nu e mare scofală decât dacă trebuie să trimiţi acelaşi film la mai mulţi deodată şi capul începe să se mişte la poziţia necesară fiecărui client.

Dacă procesezi tranzacţii de cărţi de credit ca bancă, ai foarte multe tranzacţii foarte mici şi foarte des solicitate. Capul hard-discului trebuie mişcat aleatoriu mai mereu.

Asta e o explicaţie în mic; în mare lucrurile stau mai bine când pui 500 de hard-discuri şi foarte mult cache DAR la un sistem stresat rămâi în găleată cu cele 5 ms la acces aleatoriu.

RAMSAN fiind bazat fie pe memorie RAM, fie FLASH, nu are probleme de mecanică. Timpii de latenţă sunt foarte mici şi poţi face multe tranzacţii pe secundă, deci poţi să foloseşti un singur computer la capacităţi mai mari de încărcare a procesoarelor şi memoriei proprii. În plus, toată arhitectura e potrivită pentru siguranţa şi performanţa care se aşteaptă într-un centru de calcul serios. Nu putem compara 120 GB de RAMSAN cu 120 GB de disk flash tocmai lansat de Intel pentru laptopuri.

Citirea fișelor tehnice ale produselor de stocare din mediul enterprise este un alt lucru care trebuie făcut cu multă atenție. Trebuie mereu să ținem minte că ele sunt scrise mai întâi cu scopul de a face profit și apoi cu scopul de a ajuta beneficiarul. Mulți parametrii sunt ignorați în timp ce alții sunt supraevaluați. De exemplu latența este mai mereu trecută sub tăcere (și e cel mai important parametru pentru tranzacții OTLP) în timp ce se marjează puternic pe un număr IOPS cât mai mare. Dar să nu comparăm mere cu pere.

Totul se reduce la bani: cât te costă să efectuezi un număr de tranzacţii pe secundă? Sau cât te costă o tranzacţie / secundă după ce investeşti banii? Calculezi tot, servere, procesoare şi sisteme de stocare şi backup, software şi servicii de mentenanţă şi de operare ca să obţii performanţa minimă cerută de business după care împarţi costurile la numărul de tranzacţii pe secundă obţinute efectiv în mediul tău de producţie.

Ideea cu multe HDD ar merge, poţi face acele tranzacţii, dar în loc să plăteşti de ex. 200.000 de Euro pe un sistem complet, ajungi şi la 2.000.000 de Euro şi cu cheltuieli anuale mult mai mari.

Desigur, să ţii volume mari de date inerte pe RAMSAN e scump, încă avem nevoie de HDD pentru asta, însă datele foarte volatile merită să fie stocate pe un mediu corespunzător vitezei lor de tranzacţionare.

Datorită uriașelor eforturi de a împinge pe piață soluțiile tehnice tradiționale în detrimentul celor noi – vezi controversa petrol – energie neconvențională – și în ceea ce privește sistemele de stocare teoria se lasă greu înţeleasă și numai de către puţini, chiar și dintre cei care se confruntă în mod real cu problemele amintite mai sus. Până acum eu personal nu am mai întâlnit un segment de piaţă IT în care să fie atât de dificil să convingi pe cineva de un adevăr simplu.

Tags:

RAMSAN 620 a fost recent testat de Storage Performance Council (SPC) cu un rezultat final de 254,994 SPC-1 IOPS şi un timp de răspuns mediu de 0.72 millisecunde. Preţul pe tranzacţie obţinut este cel mai mic pe piaţă în prezent, anume 1,13 USD.

În filmul următor se explică pe larg ce este RAMSAN 620 cel mai bun echipament de stocare flash SSD din prezent.

Tags: ,

Am avut ocazia prin amabilitatea firmei Trend Import-Export să testez o placă RAMSAN-20. Prima surpriză a fost conectorul PCIe x4 care era mai scurt decât sloturile PCIe x4 din serverul meu. Dupa puţină cercetare pe internet am introdus placa în diverse sloturi PCIe şi am constatat că funcţionează corect în orice tip de slot (x4, x16).

RAMSAN 20

Apoi am instalat driverele in Windows. TMS încă oferă drivere actualizate prin sistemul de suport tehnic deoarece produsul este foarte nou. Am obţinut atât driverele cât şi un upgrade de firmware la versiunea 1.2.0.0 care au condus la o funcţionare foarte bună în Windows Server 2008. Am formatat întreaga capacitate de 450GB (sistemul raporteaza 420GB pe principiul că producătorii calculeaza 1KB=1000 biţi în timp de sistemele de operare calculează 1KB=1024 biţi – problemă de marketing) pe un singur LUN şi am purces la efectuarea de teste.

Deşi pe fişa de catalog sunt trecuţi parametri impresionanţi (120000 IOPS şi 80 microsecunde latenţă) din testele mele am reuşit să stresez placa numai până la 40000 IOPS. Oricum diferenţa faţă de performanţele ariei de discuri RAID, compusă din 6 discuri SAS de 15000 rpm şi cu un cache de 512MB RAM este foarte impresionantă.

Se pare ca marele avantaj adus de RAMSAN-20 este viteza de acces la citiri şi scrieri aleatorii ceea ce o recomandă utilizării într-un mediu tranzacţional de intensitate mică spre medie. Pentru aplicaţii critice cu flux tranzacţional de intensitate mare se recomandă un dispozitiv SSD cu RAM, care oferă latenţe şi mai mici, de ordinul a 15 microsecunde.

Ce mai este de remarcat: RAMSAN-20 vine echipat cu două accesorii extrem de importante:

  1. Supercapacitori care oferă posibilitatea de a scrie complet datele pe mediul de stocare nevolatil la o eventuală întrerupere a alimentării cu curent electric
  2. Un algoritm de scriere distribuită şi uniformă a datelor în celulele flash, ceea ce asigură un timp de viaţă îndelungat (6 ani dacă scriem constant la viteză maximă)

Desigur, preţul reprezintă o barieră şi mă aştept ca aceast produs să fie utilizat numai de companii. Pentru nevoi de stocare mai mici a apărut un frate mic numit RAMSAN-10, care are numai jumătate din capacitate şi care are un preţ corespunzător mai mic.

Citiţi mai jos rezultatele testelor comparative:

[gview file=”https://richardconsulting.ro/blog/wp-content/uploads/2009/10/iops_raidvsflash.pdf”]
[gview file=”https://richardconsulting.ro/blog/wp-content/uploads/2009/10/lat_raidvsflash.pdf”]
[gview file=”https://richardconsulting.ro/blog/wp-content/uploads/2009/10/mbps_raidvsflash.pdf”]

Vedeţi şi Modelarea şi performanţele sistemelor de stocare (PDF 606KB)

Tags: , , , ,